Comunicat de presa din 27 mai
2009
Universitatea Româno-Britanică din Bucureşti
(www.theU.ro) a fost înfiinţată în anul 2000 şi a început
să funcţioneze în anul universitar 2001/2002 pe baza HG 1215/2000, în
baza Legii 88/1993 privind acreditarea instituţiilor de
învăţământ superior şi a Legii
Învăţământului 84/1995. Universitatea a început cu o
singură facultate, Facultatea de Business, urmând ca, după
obţinerea acreditării şi testarea sistemului educaţional,
să fie înfiinţate şi alte facultăţi. La momentul înfiinţării
nu puteam prevedea că peste 6 ani ni se vor cere minimum 3
facultăţi pentru acreditare.
Investiţia a fost de aproximativ un
milion de Euro, iar cheltuielile de funcţionare s-au bazat pe o
subvenţie privată de aproximativ €6500/student şi pe taxa de şcolarizare
de aproximativ €2000/student pe întreaga perioadă de studii. Până în
anul 2008, studenţii au beneficiat în plus şi de un stagiu de
practică de 3 luni în Marea Britanie, finanţat de Comisia
Europeană prin programul Leonardo da Vinci, de €2800/student,
cofinanţată de universitatea noastră cu €700/student.
După 2008 nu am mai putut accesa aceste fonduri
şi nu am putut continua programul de practică în Marea Britanie.
Motivul îl constituie decizia Ministerului Educaţiei ca fondurile europene
să fie accesibile doar universităţilor acreditate, nu şi
celor autorizate (aflate în procesul de acreditare).
Modul de finanţare al universităţii
noastre a avut două efecte: (1) am asigurat un raport
studenţi/profesori de cca. 5, faţă de peste 50 în medie pe
ţară, ceea ce a determinat o pregătire de calitate mai
bună, comparabilă cu cea din universităţile de renume pe
plan internaţional; (2) nu am depins de taxele de şcolarizare
plătite de studenţi şi am putut face o triere riguroasă,
aşa că au absolvit cam 50% din studenţii înmatriculaţi în
anul I. Exigenţele mărite i-au determinat pe studenţii
noştri să depună un efort mai mare pentru a absolvi, fapt care
le-a asigurat apoi un avantaj competitiv la angajare.
În opinia noastră, învăţământul
superior are şi un rol de filtrare, dar finanţarea pe număr de
studenţi care operează în România, atât la universităţile
particulare, cât şi la cele de stat, inhibă puternic
instituţiile în a-şi exercita această importantă
funcţie. Faptul că aproape orice student care începe o formă de
învăţământ superior în România, o şi termină dacă
doreşte, este de natură să scadă valoarea relativă a
diplomelor. Spre exemplu, un studiu al Consiliului Britanic din 2003 arăta
că 97% din studenţii români ajung să fie absolvenţi.
Universitatea noastră a fost printre primele din
România care au introdus învăţământul centrat pe student şi
evaluarea profesorilor de către studenţi. O altă practică
bună a universităţii noastre a constituit-o contractarea
anuală a profesorilor (ca în Marea Britanie) şi nu pe
viaţă, ca în România. Acest lucru a permis păstrarea unui
interes mai mare din partea profesorilor, precum şi posibilitatea de a
întrerupe colaborarea cu un anumit profesor, dacă prestaţia acestuia
s-a dovedit sub aşteptări. Obţinerea unui post prin concurs
valabil pe viaţă conduce la o regretabilă selecţie
inversă.
Prin HG 404/2006, universitatea noastră a pierdut
dreptul de a mai organiza studii universitare complete, rămânând doar cu
un program de studii de licenţă de 3 ani. Absolvenţii noştri
au fost obligaţi să se înscrie la programele de master ale altor
universităţi.
Prin HG 1418/2006, s-a aprobat metodologia de evaluare a
ARACIS, prin care universitatea noastră a pierdut dreptul de a mai
obţine acreditarea, având un singur program de studii acreditabil şi
nu 3 cum cere această metodologie.
Menţionăm că procesul de acreditare era
unul de 8 ani, la care examenul de diplomă se susţinea la o
universitate acreditată şi se urmărea ca procentul de
promovabilitate să fie de minimum 50%. Procentul nostru de promovabilitate
a fost de 100%, iar examenul a fost susţinut de absolvenţii
noştri la cea mai prestigioasă facultate a Academiei de Studii
Economice din Bucureşti şi anume la Facultatea de
Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine. Cu toate acestea, pe
parcursul celor 8 ani ai procesului de acreditare, regulile de acreditare s-au
schimbat prin Legea 87/2006 (OUG 75/2005) privind asigurarea
calităţii în educaţie. Ni se pare incorect ca regulile unui
proces de 8 ani să se schimbe în anul al 6-lea.
Având în vedere toate aceste considerente, Universitatea
Româno-Britanică este în regretabila situaţie de a nu mai organiza
admitere în anul universitar 2009-2010, menţinându-şi însă
obligaţiile asumate faţă de studenţii existenţi. Ne
cerem scuze pe această cale tuturor celor interesaţi şi
sperăm în corecta înţelegere a circumstanţelor în care am luat
această decizie.

Octavian Thor Pleter, PhD, PhD, MBA(MBS)
DIRECTOR ACADEMIC